Pentru vizualizarea in conditii optime a forumului ortodox, proOrtodoxia, va recomandam Google Chrome care poate fi descarcat de aici.
Ultimele subiecte
» Pelerinaje la Sfantul Munte Athos
Sam Aug 08, 2015 11:05 am Scris de daseky30

» Clasificarea religiilor
Dum Apr 05, 2015 7:32 pm Scris de clairvaux

» Intrebare pentru cei din linia intai
Dum Apr 05, 2015 7:28 pm Scris de clairvaux

»  Treptele rugaciunii, vizitarea raiului din viata aceasta
Dum Apr 05, 2015 7:21 pm Scris de clairvaux

» De ce nu ne putem ruga împreuna cu catolicii
Dum Apr 05, 2015 6:45 pm Scris de clairvaux

» ECUMENISMUL:origini, esenta, deziderate
Dum Apr 05, 2015 6:40 pm Scris de clairvaux

» În Duminica Ortodoxiei s-a lansat un nou site
Mar Mar 03, 2015 9:34 am Scris de Crez

» Icoane Ortodoxe
Mier Mai 14, 2014 3:41 pm Scris de Mihai Gabriel

» Magazin online Handmade TRADITII
Mier Mai 14, 2014 3:39 pm Scris de Mihai Gabriel

Calendar Crestin-Ortodox
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 


Statistici
Avem 209 membri inregistrati
Cel mai nou utilizator inregistrat este: daseky30

Membrii nostri au postat un numar de 634 mesaje în 360 subiecte

Yoga si Isihasmul

 :: Cultura

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Yoga si Isihasmul

Mesaj Scris de G.S. la data de Joi Aug 19, 2010 2:16 pm

În aprilie 326 i.Hr., Alexandru Macedon (20 iulie 356 î.Hr.–10 iunie 323 î.Hr.) capturează zece asceți în apropiere de Taxila, capitala unui regat din Punjab, azi Rawalpindi. Șocați de faptul ca umblau cu desăvarșire goi, greco-macedonenii i-au numit gimnosofiști. Vor fi fost yoghini brahmani sau saddhu (sfinți), cel mai probabil yoghini naga sadhu sau poate jainiști digambara, de vreme ce și astăzi aceștia din urmă se preumblă pretutindeni “înveșmântați în spațiu” (ambar dig). Alexandru Macedon a încercat să-i pună în dificultate, punându-le intrebari de logică, dar aceștia au făcut față, fapt pentru care i-a asociat cu sofiștii din Grecia [1]. Referitor la acest episod, Mihai Eminescu notează “Alexandru merge în Indii, unde resed în Himalaia zeii daci: acolo el întâlnește pe Dochia si de la Zamolx învață întelepciune” [2].
Cine erau sofiștii (Σοφιστής) elini? Marele filozof Platon (427-347 i.d. Hr.) îi descrie ca fiind indivizi care vânează un onorariu cât mai mare, iar Xenofon îi considera negustori de înțelpciune, pe care nu-i interesează adevărul, ci umblau ahtiați după bani și glorie.
“Sofiștii- zice Xenofon- vorbesc ca să înșele, pentru a câștiga bani și nu produc nimic folositor “. Aristotel, arată că sofistica este o ințelepciune părută, iar sofiștii niste negustori care vând o astfel de înțelepciune :
“În acest sens, sofistica nu este o doctrină, ci o atitudine vicioasă a spiritului uman. În aparență, sofiștii sunt continuatorii filozofilor din epoca precedenta, dar în realitate, ei se deosebesc de aceștia, prin aceea ca pe ei nu-i interesează obiectul cunoașterii, care este adevărul, ci numai interesele subiectului care cunoaște [3]. Mai mult, sofiștii denaturau adevărul printr-o logică falsă. Astăzi, judecățile lor sunt cunoscute sub numele de sofisme. Iată, de pilda, câteva:
”Ai ce n-ai pierdut. Nu ai pierdut coarne, deci ai coarne” sau ”Dacă este adevărat ca niciodată nu ai prea mult din ceea ce este bun, atunci trebuie ca bolnavul să ia un car de medicamente”[4].
Alexandru îi invită totuși să se alăture lui, probabil văzând prestigiul de care se bucurau printre compatrioți, dar Dandamis, liderul lor, refuza. Surprinzător, unul dintre ei, Calanus, acceptă Acesta îi însoțește pe greco-macedoneni până în Persia, dar se îmbolnăvește de pneumonie și se hotărăște să-si ia zilele prin ardere pe rug. Învațătura lui și mai ales liniștea lui interioară de care a dat dovadă în fața morții va fi impresionat pe Pyrrhon din Elis (cca. 360 I.Hr. – cca. 270 I. Hr.), unui dintre soldații [5] lui Alexandru. Revenit în Grecia, Pyrrhon va strânge câțiva discipoli și va întemeia o școală etico-religioasă de mare succes în epoca, numită de posteritate Școala filozofică sceptică. Învățăturile ei sunt calchiate după filozofia Sanmkya, Yoga și mai ales budism. Pentru budisti, totul este suferință și omul poate să se autoelibereze printr-o asceză dură, care constă în stigerea dorinței de viață. Asemănător, Pyrrhon arată că eliberarea de dorințe duce la obținerea ataraxiei( ἀταραξία), acea liniște interioară, care te face senin în fața morții asemenea lui Calanus. La prima vedere, se pare ca acest ideal al scepticilor va influența isihasmul creștin. La fel ca scepticii, isihaștii prețuiesc în mod deosebit liniștea pe care însă o văd ca un dar divin; “Liniștea, isihia în limba greacă, sau sihăstria în graiul nostru românesc este un dar divin cu care Dumnezeu a înzestrat întreaga creatură, de la îngeri și oameni până la păsarile cerului și florile câmpului [...] Liniștea precum o numesc toți Sfinții Părinți, este maica rugăciunii și a multor fapte bune [...] arată arhimanditul Ioanichie Bălan [6]. Dar în isihasm, mijloacele de atingere a acestui ideal sunt diferite față de cele propuse de filozoful elin. Totuși, scepticismul lui Pyrrhon va influența pe filozofii moderni, în special pe David Hume.

Informatii despre yoghini pătrund si în țările române

În sec. al III-lea î. Hr., un scriitor anonim (Posibil Calisthenes/ Καλλισθένης/ cca. 360-328 î.Hr.) din Alexandria scrie romanul Alexandria unde se narează faptele de vitejie a lui Alexandru. Mai târziu, romanul va pătrunde în imperiul bizantin, capătând o puternica nuanță creștină. De aici, este tradus în latinește si ajunge în Apus.
În sec. al XlII-lea, se traducere în sârbo-croată. Aceasta versiune va sta la baza traducerii în limba slavonă si în limba română, eveniment care va avea loc în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. După acest din urmă manuscris, care nu s-a păstrat, existând doar mărturii, se vor face numeroase copii, cea mai veche fiind făcută între anii 1619 și 1629 de preotului Ion Românul din satul Sânpetru (Hunedoara). Va fi tipărit în tiparnița lui Antim Ivirenu în anul 1713. În versiunea românească găsim un pasaj unde se descrie întâlnirea lui Alexandru Macedon cu nagomudrii, acei asceți pe care acesta i-a întâlnit, pe o insula numita “Ostrovul Blajinilor”:
Și mai merse înainte cincisprezece zile și ajunse la o apa mare și de ceea parte era țară cu oameni, și ziseră filosofii (…) Si se întâmpina cu un om gol și zise Alexandru:
— Pace ție, frate (…) Și merse Alexandru înainte, și găsi pe Ivant sezând în scaun de aur, cu cununa de aur în cap, și gol, subt un pom înalt (…)
— O, fericite Ivantie! Spune-mi dară, voi de unde ați venit întracest
ostrov?
Ivant zise:
— Când a zidit Dumnezeu pe moșul nostru Adam, l-a așezat în rai; și a greșit el lui Dumnezeu și l-a scos din rai; și ieși Adam și cu moașa Eva; și au venit întâi aicea și făcură doi feciori. Adam căuta pururea spre rai și plângea cu jale de lipsirea raiului; iara feciorii lor Cain si Abel se invrăjbiră, si ucise Cain pe Abel, și plangeau Adam și Eva cu mare jale. Și după aceea facură și un alt fecior, om bun și drept, pe nume Sit; și sezu Adam aici cinci sute de ani, și însură pe Sit, și făcura și feciori, iară apoi trimese Dumnezeu pe înger de-i zise lui Adam să iasă de aici și să meargă la lume, acolo unde locuiți voi. Și iesi Adam și Eva, și cu alți feciori și nepoți ai lui, cincisprezece mii de oameni, iară Sit rămase aici, și noi din Sit ne tragem.
Alexandru zise:
— O, fericite Ivantie! Dara voi în ce Dumnezeu credeți, si cui vă închinați?
Ivant zise:
— Noi credem în Savaot Dumnezeu, și nouă ne este cugetul tot la Dumnezeu, și dacă murim, noi mergem într-alt loc mai bun decât aici!
Alexandru apoi se mira mult de viata lor, și zise:
— O, fericite Ivantie! Toate îmi spuseși și bune, și dulci, încă voi să-mi mai spui cum vă rodiți, ca muieri nu văd la voi?
Ivant zise:
— Noi avem muieri, dar nu locuiesc cu noi, ci locuiesc într-alt ostrov, și sunt îngradite cu zid de aramă: și vin ele la noi într-un an o data; viețuim atunci cu ele treizeci de zile, atunci ne însurăm feciorii și ne măritam fetele, și după aceea iară se duc la ostrovul lor; și dacă face femeia cocon, îl țin trei ani și apoi îl aduc la noi, și dacă moare bărbatul, muierea nu se mărita, nici se însoară bărbatul, dacă-i moare femeia” [7].
Traducătorul îi va identifica pe gimnosofiști cu blajinii:
Denumirea de “gymnosofist” din textele bizantine a fost redată cu fidelitate de copistul sârb (nag=gymnos=gol și moudr=sofistis=înțelept), apoi a fost preluat de copistul român care l-a tradus prin “blajini”[8]. Dar și traducătorul în limba slavonă a procedat greșit când a tradus cuvântul “sofist”( Σοφιστής) prin “înțelept”, deoarece de la Pitagora (după alții de la Socrate), primul care s-a numit pe sine doar “prieten al Înțelpciunii”, adică “filozof” ( φιλόσοφος), cuvântul “înțelept” capătă, atunci când i se atribuie omului, nuanță peiorativa, deoarece conceptul ar fi un atribut divin. Alexandru, un socratic desăvârșit nu putea să-i numească pe cei zece yoghini “întelepți”, să-i pună mai presus decât maestrul sau Aristotel, care se numea pe sine doar “filozof”. În mitologia română, blajinii mai sunt cunoscuți si sub denumirea de rohmani. După I. J. Hanus și Nicolae Cartojan, mitonimul rohman provine de la cuvântul sanscrit brahman. Cu privire la acest două mitonime, poporul nostru a dezvoltat încă de timpuriu o adevărată religie. Blajinii sunt meniți să înlocuiască pe pământ spița actuală a oamenilor.
Ipoteza tracă a lui Constantin Daniel identifică pe blajin cu abioii de care vorbea Homer în Iliada. Istoricii greci îi considera pe abioi drept hiperboreeni. C. Daniel considera că abioii sunt traci nord dunăreni.
Vedem că pentru traducătorul Alexandriei, yoghinii pe care i-a intâlnit Alexandu Macedon în Ostrovul Blajinilor nu puteau fi alții decât rohmanii din folclorul nostru mitic. Totuși, românii vor mai fi avut un contact anterior cu asceții hinduși, altfel nu se explica preexistența cuvântului brahman. Când ? Unde ? Nu se știe.

Yoghinii obțin într-adevăr ataraxia ?

Dacă ar fi sa ne ghidăm după ceea ce se spunea despre Pyrrhon, cum că acesta a rămas senin în fața tuturor evenimentelor vieții, s-ar părea că da. Dar, cu toate acestea, școala lui etico-filozofică nu a avut viață lungă. Se pare ca metoda oferită de el era una dacă nu utopică, cel puțin inaccesibilă pentru omul obișnuit. Ecoul pe care l-au avut primele informații despre yoghini în lumea mediteraneeană a fost unul modest. De abia începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după ce Sri Ramakrishna Paramahamsa (1836 – 1886) se decide pentru un misonarism yoga în Occident și trimite pe primul său emisar, Swami Vivekananda (1863– 1902), yoga va avea o nebănuita priză la mulți occidentali, devenind o adevărată modă, mai ales printre tineri.
__________________________________________________________________
4. Plutarh-, Viața lui Alexandru, “Vieți paralele,
2. Ms. 2290, Biblioteca Academiei
3. Diac. Prof. Dr. Nicolae Balca, Istoria filozofiei antice, Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, București – 1982.
4. Anton Dumitriu, Istoria logicii, Ed. Didactică și Pedagocică, Bucuresti 1975.
5. V. Diogenes Laertios: ” Pictor mai la început, dar sărac și necunoscut. La filozofie ar fi ajuns ascultând pe un indian, căci participând intre 334 si 323 la expediția în Orient a lui Alexandru Macedon, va fi ajuns să intre în legătură cu înțelepți ai Indiei”.
6. Ieromonah Ioanichie Bălan, Vetre de sihăstrie românească, Editura Institulului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1982.
7. (Pseudo Calisthenes), Alexandria, ediție revăzută si îngrijită de Mihail Sadoveanu, E.S.P.L.A. București 1960.
8. Alexandru Duțu, Alexandria ilustrată de Nastase Negrule, Editura Meridiane, Bucuresti 1984. 
avatar
G.S.
intermediar I
intermediar I

masculin Numarul mesajelor : 66
Data de inscriere : 20/04/2009

Vezi profilul utilizatorului http://gavriilstiharul1.wordpress.com/

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 :: Cultura

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum