Pentru vizualizarea in conditii optime a forumului ortodox, proOrtodoxia, va recomandam Google Chrome care poate fi descarcat de aici.
Ultimele subiecte
» Pelerinaje la Sfantul Munte Athos
Sam Aug 08, 2015 11:05 am Scris de daseky30

» Clasificarea religiilor
Dum Apr 05, 2015 7:32 pm Scris de clairvaux

» Intrebare pentru cei din linia intai
Dum Apr 05, 2015 7:28 pm Scris de clairvaux

»  Treptele rugaciunii, vizitarea raiului din viata aceasta
Dum Apr 05, 2015 7:21 pm Scris de clairvaux

» De ce nu ne putem ruga īmpreuna cu catolicii
Dum Apr 05, 2015 6:45 pm Scris de clairvaux

» ECUMENISMUL:origini, esenta, deziderate
Dum Apr 05, 2015 6:40 pm Scris de clairvaux

» Īn Duminica Ortodoxiei s-a lansat un nou site
Mar Mar 03, 2015 9:34 am Scris de Crez

» Icoane Ortodoxe
Mier Mai 14, 2014 3:41 pm Scris de Mihai Gabriel

» Magazin online Handmade TRADITII
Mier Mai 14, 2014 3:39 pm Scris de Mihai Gabriel

Calendar Crestin-Ortodox
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 


Statistici
Avem 209 membri inregistrati
Cel mai nou utilizator inregistrat este: daseky30

Membrii nostri au postat un numar de 634 mesaje īn 360 subiecte

Ecumenismul si devierile lui

 :: Ecumenism :: Ecumenism

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Ecumenismul si devierile lui

Mesaj Scris de Admin la data de Joi Sept 04, 2008 12:19 pm

de Mihai Urzicã


Dupã cum s-a arãtat īn capitolul precedent, nãzuinta, mult vīnturatã īn
ultimile decenii, de a se īntregi Biserica lui Hristos īn unitatea ei
primarã, īnfruntã īncã multe piedici. Aceastã sfīntã nãzuintã, care
numai prin lucrarea Duhului Sfīnt s-ar putea īmplini, este contracaratã
si de unele actiuni cu totul deviate de la linia adevãratului spirit
ecumenic care constiuie o primejdie mare pentru Bisericã.

Īntre
aceste miscãri ocupã un loc de frunte Consiliul Ecumenic al
Bisericilor. Aceastã organizatie cu caracter mondial grupeazã īn jurul
sãu delegatiile majoritãtii Bisericilor si confesiunilor protestante,
anglicane, neoprotestante si ortodoxe, iar ca observatori, si
reprezentanti ai Bisericii Romano-Catolice.

Consiliul Ecumenic
al Bisericilor (COE, īn romānã CEB) dispune de tot felul de mijloace
propagandistice, precum si de importante fonduri destinate pentru
ajutoare misionare si scopuri sociale. Consiliul si-a īnfiripat
existenta īn 1941 si s-a constituit īn formã definitivã īn formã
definitivã īn 1948 la Amsterdam, sub auspiciile unor mari sperante
pentru īntãrirea unitãtii crestine. Cu timpul, aceastã institutie a
provocat deceptii din ce īn ce mai mari si a compromis scopul pentru
care s-a instituit prin felul īn care a īnteles sã reprezinte
spiritualitatea si rosturile Crestinismului.

Pentru a-si mãri
autoritatea ecumenicã, īn anul 1961, cu ocazia adunãrii generale de la
New Delhi, CEB a admis intrarea īn rīndurile sale a tuturor Bisericilor
Ortodoxe din republicile sovietice si din tãrile satelite. Īn urma
acestei decizii, au pãtruns īn cadul acestei organizatii 75 de
delegatii din tãrile comuniste, iar Bisericile respective au fost
primite ca membre cu drepturi depline printre conducãtorii supremi ai
Comitetului Central CEB. Cu aceastã ocazie, fostul arhiepiscop Nicodim,
secundul patriarhului Pimen al Moscovei, si-a stabilit sediul la
Geneva, iar CEB a cãpãtat tot atunci o coloraturã marxistã.

Prezenta reprezentantilor oficiali ai Bisericilor rãsãritene īn cadrul
acestei organizatii interconfesionale si internationale nu s-a putut
face, dupã cum este lesne de īnteles, decīt cu īnvoirea si sub
controlul riguros al autoritãtilor politice si de securitate
politieneascã ale statelor comuniste respective. Din aceastã cauzã,
misiunea īncredintatã delegatilor se rezuma la consemnele primite din
partea acestor autoritãti. Īntr-o asemenea situatie, delegatii
respectivi nu au mai prezentat nici o garantie pentru cauza dreaptã a
Bisericilor lor, fiind nevoiti, de voie sau de nevoie, sã apere, īn
primul rīnd, punctele de vedere ale intereselor politice, ale
comunismului, fiind deci niste simple instrumente ale acestui regim.
Acestei tendinte nocive, resimtite de atunci īn CEB, i s-a adãugat si
influenta, de aceeasi naturã, exercitatã de delegatii americani,
reprezentanti ai unor Biserici sectante, cu manifestãri politice
pro-comuniste.

Dupã cum mentioneazã revista American Opinion
din februarie 1970, Dr. John C. Bennet, unul dintre principalii
conducãtori ai delegatiei americane care a luat parte la adunarea
generalã a CEB din 1968 de la Upsala, era afiliat la 27 de comitete si
asociatii sustinute si recomandate cu regularitate de presa comunistã.
Totodatã, Consiliul National al Bisericilor lui Hristos, provenit din
conventia tinutã la Cleveland de cãtre Consiliul Federal al
Bisericilor, numãra, printre cei 29 de membrii fondatori principali, 11
pastori cunoscuti īn mod oficial prin participarea lor la anumite
fronturi si comitete de inspiratie si de īncredere comunistã.

Ca urmare, orice relatãri si plīngeri care s-au adus de atunci īn
adunãrile CEB īn legãturã cu persecutiile religioase din URSS sau din
celelalte tãri aservite comunismului, suferite de credinciosii
crestini, au fost contracarate de delegatii oficiali ai Bisericilor din
Est. Toate documentele care mãrturiseau despre violãrile libertãtilor
dreptului de cult si ale misionarismului, despre constrīngerilor
perfide impuse Bisericilor respective, sau despre ateismul infiltrat cu
de-a sila īn constiintele crestinilor, nu au fost luate īn seamã ci
dimpotrivã, au fost clasate ca nefondate. Desi, īn 1965, Consiliul a
publicat cele sapte conditii pentru asigurarea libertãtii religioase,
totusi nu a fãcut nici o aluzie la nerespectarea acestor conditii īn
tãrile de dincolo de cortina de fier si mai ales īn URSS. Ceva mai
mult: īn 1968, conducerea CEB a refuzat, īn fata a 750 de delegati din
80 de tãri, sã poarte discutii īn legãturã cu persecutiile credintei
din Est.

Pe de altã parte, pe motivul unor consideratii
juridice si a unei constitutii legale, s-a refuzat admiterea īn CEB ca
membri a reprezentantilor unor Biserici (cele luterane din republicile
baltice, aflate īn exil), pentru a nu indispune delegatiile din URSS,
īn frunte cu arhiepiscopul Nicodim. Cīt despre doleantele Bisericilor
prigonite, ele nici nu au fost admise īn dezbaterile adunãrilor.
Sub tãcere au rãmas si numeroasele violãri de legi privind drepturile
Bisericilor din tãrile respective sau īncãlcãrile unor pacte
internationale īn legãturã cu drepturile omului semnate de URSS si de
tãrile de democratie popularã devenite apoi republici socialiste. Īn
consecintã, au cãzut īn desuetudine si orice īntīmplãri bazate pe
dovezi concrete din partea atītor crestini persecutati, care cu pretul
libertãtii si al vietii īsi strigau amarul suferintelor si al
prigonirilor religioase din partea autoritãtilor sovietice, chineze,
cubaneze si a celorlalte tãri cotropite de stãpīnirile celor fãrã de
Dumnezeu.
______________________________________________________

Continuarea o puteti citi aici http://orthologos.blogspot.com/2008/08/ecumenismul-si-devierile-lui.html

Admin
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 117
Data de inscriere : 02/09/2008

Vezi profilul utilizatorului http://proortodoxia.wikiforum.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 :: Ecumenism :: Ecumenism

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum