Pentru vizualizarea in conditii optime a forumului ortodox, proOrtodoxia, va recomandam Google Chrome care poate fi descarcat de aici.
Ultimele subiecte
» Pelerinaje la Sfantul Munte Athos
Sam Aug 08, 2015 11:05 am Scris de daseky30

» Clasificarea religiilor
Dum Apr 05, 2015 7:32 pm Scris de clairvaux

» Intrebare pentru cei din linia intai
Dum Apr 05, 2015 7:28 pm Scris de clairvaux

»  Treptele rugaciunii, vizitarea raiului din viata aceasta
Dum Apr 05, 2015 7:21 pm Scris de clairvaux

» De ce nu ne putem ruga împreuna cu catolicii
Dum Apr 05, 2015 6:45 pm Scris de clairvaux

» ECUMENISMUL:origini, esenta, deziderate
Dum Apr 05, 2015 6:40 pm Scris de clairvaux

» În Duminica Ortodoxiei s-a lansat un nou site
Mar Mar 03, 2015 9:34 am Scris de Crez

» Icoane Ortodoxe
Mier Mai 14, 2014 3:41 pm Scris de Mihai Gabriel

» Magazin online Handmade TRADITII
Mier Mai 14, 2014 3:39 pm Scris de Mihai Gabriel

Calendar Crestin-Ortodox
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 


Statistici
Avem 209 membri inregistrati
Cel mai nou utilizator inregistrat este: daseky30

Membrii nostri au postat un numar de 634 mesaje în 360 subiecte

Unde va fi Noul Ierusalim?

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Unde va fi Noul Ierusalim?

Mesaj Scris de G.S. la data de Dum Mar 20, 2011 12:51 pm

Sursa: Ortodoxie și stihuri

Când Apostolul Ioan Evanghelistul, exilat în insula Patmos, primea aceasta descoperire: "Și-am văzut cetatea cea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă'mpodobită pentru mirele ei" [1], Biserica Apostolică se confrunta cu cea mai cumplită prigoana, aceea a împăratului Domițian. Era o epoca de martiriu, de trădări, de apostazieri și de speranțe. Credincioșii erau convinși de apropiata revenirea a lui Iisus Hristos și de împlinirea grabnică a acestei viziuni. În ciuda nesiguranței zilei de mâine sau poate tocmai din aceasta, tema Noul Ierusalim începe să preocupe mase tot mai largi de creștini și aceasta preocupare a sporit de-a lungul veacurilor până în zilele noastre. Era evident ca Ierusalimul Vechiului Testament fusese părăsit de Dumnezeu, iar o nouă cetate urma să îi ia locul. Pentru exegeții creștini, Ierusalimul rămânea prototipul Noului Ierusalim, așa cum Adam era prototipul lui Iisus Hristos, iar Eva era prototipul Fecioarei Maria, conform afirmației că " Noul Testament în cel vechi se ascunde, iar Vechiul Testament în cel nou se descoperă".

Noul Ierusalim și sofiologia


Conform cu părerea mitologilor, Ierusalimul istoric nu face excepție de la clișeul general al arhetipului, conform căruia orice așezare omenească își are un prototip în cer. Astfel, Ierusalimul ar fi fost o dedublație a unui model celest. Cât privește templul lui Solomon, Mircea Eliade crede că a găsit o referire clară chiar în cărțile lui Moise, în special Ieșirea. Astfel, "Cu deosebire templul - loc sacru prin excelență - avea un prototip celest. Pe muntele Sinai, Iehova îi arată lui Moise "forma" sanctuarului pe care avea să-l construiască". De asemenea și David îl asigură pe Solomon că "toate acestea sunt în scrisoarea insuflată de la Dumnezeu cum m-a luminat el pentru toate lucrările zidirii". De aici, Mircea Eliade trage concluzia că pasajul din Apocalipsa unde se vorbește despre Noul Ierusalim se referă la acel prototip celest și chiar citează pericopa Sfântului Apostol Ioan: "Dar cea mai frumoasa descriere a Ierusalimului celest se afla în Apocalipsa (21.2. sq.) [2]. Credem ca Mircea Eliade face o confuzie, căci Sfântul Apostol Ioan vorbește despre un Ierusalim ceresc nou, unic, care nu are un antitip pe pământ, o dublură, căci va fi făcut de îngeri, sau poate de Dumnezeu Însuși, și nu de mâna omului, și care va coborî atunci, la sfârșitul veacurilor și nu despre arhetipul celest al vechiului Ierusalim. De altfel, Apostolul mai vorbește despre un cer nou, și nu despre cel vechi: "Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut; și marea nu mai este" [3]. Oricum , citatul apocaliptic nu-și avea locul aici. De buna seamă că Mircea Eliade, ca de altfel mulți intelectuali, a fost influențat de sofiologie. gnoză conform căreia Dumnezeu ar fi creat arhetipurile lumii văzute înaintea acesteia. De pildă, după sofiologi, "Mitul biblic, și doctrina evoluționistă ar putea deci să, stea alături. Ele nu-și fac concurență, ele nu au nimic de împărțit, deoarece se referă la realități cu totul diferite” [4]. Or, după cum se cunoaște, sofiologia nu a fost acceptata de Biserica ortodoxă, fiind considerata o erezie gnostică.

Speculații pe tema locației Noului Ierusalim


Cum era și firesc, tema avea să constituie o tentație permanentă pentru speculații dintre cele mai fanteziste. Fiecare dintre neamuri ar fi voit ca regiunea unde erau trăitori să aibă privilegiul de a constitui locația cetății sfinte. Au apărut, cum era și firesc, profeții false, care au cunoscut o largă circulație în epocă, în ciuda opoziție Bisericii ortodoxe (pe atunci ecumenice), ce încerca să tempereze din avântul unei exaltări populare nejustificate. Desigur, aici pe lângă orgoliu, intervenea și aspectul comercial, căci locația ar fi constituit un loc de pelerinaj, care s-ar fi dovedit extrem de profitabil, contribuind astfel la prosperitatea regiunii. Așa se explică încurajarea ereziei de unii demnitari și negustori, proprietari de hanuri sau de mijloace de transport.
Cele mai vechi speculații aparțin Bisericii montaniste, care susținea că negreșit Noul Ierusalim va coborî din cer, în Asia Mica, la Pepuza și Tymion, în Frigia, azi Karahallı, din provincia Usak, Turcia. Cum era și firesc, cele două cetăți au atras la vremea respectivă numeroși pelerini sau simpli curioși, care veneau aici în spernața mântuirii, însănătoșirii sau pur și simplu pentru satisfacerea unui capriciu, și au pus bazele unei afaceri locale înfloritoare. Cu timpul, erezia s-a stins, iar Pepuza și Tymion au fost date uitării. Afacerea "Noul Ierusalim" a supravietuit timp de patru sute de ani (din secolul al II-le până în secolul al VI-lea), în ciuda împotrivirii Bisericii.
Vor mai fi fost și alte regiuni care își revendicau înaltul privilegiu, cum vor mai fi fost și alte profeții false care să le susțină.
Lalibela a fost o înfloritoare cetate din nordul Etiopia, numită astfel după suveranul ei, sfântul Gebra Maskal Lalibela [5], cel care a încercat să construiască aici un Nou Ierusalim, după căderea Ierusalimului în mâinile lui Saladin, eveniment ce a avut loc în anul 1187. Viziunea lui a fost una extrem de interesantă, prin faptul că a dorit să reproducă structura arhitectonică a cetății Ierusalimului pe care a contemplat-o în timpul unei viziuni, dar și pe cea din revelația lui Ioan. Orașul a fost capitala Etiopiei până în secolul al XIII-lea.
Când Cristofor Columb scria: "Pe mine m-a ales Dumnezeu ca sol al Său arătându-mi în care parte a lumii se află noul cer și noul pământ, despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfântului Ioan, în Apocalipsa sa și despre care vorbise și Isaia mai înainte" [6] era evident că se referea la Lumea Nouă, de a cărei existență era convins, și nu la India. Columb fusese nevoit să ascundă adevărata destinație a călătoriei sale, deoarece nimeni nu ar fi fost dispus să finanțeze o aventură fantezistă, care nu ar fi avut o finalitate practică și nu s-ar fi dovedit profitabila și nici să acorde credit unui idealist exaltat. Ciudatul "amiral al mărilor", cum îi plăcea să i se spună, era de fapt un mistic conștient de misiunea sa eshatologică, de faptul că fusese ales să găsească locația Noului Ierusalim, cetate care va cobori din cer la vremea potrivită, și era convins ca ea trebuia să fie pe continentul cel nou pe al cărui teritoriu el, Columb, pusese pentru prima data piciorul în anul 1492.
După moartea lui Columb, tema devine o preocupare permanentă pentru coloniștii din Lumea Nouă. Primii coloniști englezi din America de Nord au încercat sa acrediteze ideea că orașul Jamestown, capitala micii colonii fondate în Virginia de către primii emigranți sosit din Anglia, la 14 mai 1607, ar fi fost predestinat [2] să primească cetatea apocaliptică. Căpitanul John Smith [7] se străduiește să arate că Lumea Nouă ar fi un adevărat rai pe pământ. Cum mica comunitate se confrunta cu probleme grave, cum ar fi foametea și molimele, pioșii coloniști au început să uite de acest deziderat, și, trecând la preocupări mai lumești, au devenit principalii furnizori de tutun pentru Anglia. Următorul val de emigranți, cunoscuți sub numele generic de Părinții pelerini, au sosit îmbarcați la bordul vasului "Mayflower". Aceștia au întemeiat în Massachusetts, în anul 1620, colonia Plymouth. După pelerini, vor veni puritanii. În anul 1630, predicatorul John Winthrop ține la bordul vasului "Arabella" o predică de mare efect: "Un model de caritate creștină", predică ce conținea celebra fraza, intrată ulterior în folclorul american,:" Trebuie să înțelegem că suntem o cetate pe un vârf de munte și ochii omenirii sunt ațintiți asupra noastră". De bună seamă că, rostind aceste cuvinte profetice, era preocupat de viziunea lui Ioan din Apocalipsa și vedea în Lumea Nouă locația viitorului Nou Ierusalim. De altfel, colonia a fost tot timpul preocupată aceasta idee, considerând-o mai mult sau mai puțin simbolic. Interesul puritanilor pentru Noul Ierusalim s-a concretizat mai cu seamă în secolele următoare, când au început sa apară pe teritoriul american colonii utopice ale unor comunități egalitariste de tip falanstere, unele dintre ele purtând chiar aceasta denumire. Denumirea o mai regăsim și în titulatura unor biserici, societăți misionare, ordine și confrerii, ce își iau avânt începând din secolul al XVIII-lea, precum și în diferite mișcări mistice. Negreșit, moștenirea puritană și-a pus puternic amprenta asupra culturii americane, care a fost permanent preocupată de această idee.
Tema cetății sfinte a fost o precupare și pentru ortodocși. În anul 1656 a fost ridicat la Istra, în gubernia Moscova, de către patriarhul Nikon, un complex mănăstiresc având ca centru "Mănăstirea Voskresensky" sau "Mănăstirea Noul Ierusalim". Râul Istra a fost pus în analogie cu Iordanul, iar călugării de diferite naționalități închipuie Ortodoxia neamurilor, analoagă Ierusalimului ceresc.
O mănăstire asemănătoare există și în România, lângă Pucioasa. Deși de dată mai recentă, a fost ridicată după anul 1990, și mai modestă ca proporții, pare că ar împărtși același mesaj profetic.
Marea popularitate de care s-au bucurat scrierile sibiliene [8], a lăsat posterității un culoar liber pe care ocultiștii și clarvăzătorii de tot felul au știut să-l speculeze. Apocrifele sibiliene dau legitimitate oricărei ghicitoare care pretinde că vede în ghioc viitorul României. Dintre toate textele apocrife, cărțile sibiliene au fost cele mai tolerate de Biserica Ortodoxă. Că este așa, dă mărturie iconografia creștina românească. Bunăoară, în bisericile din Bucovina sunt zugrăvite scene din aceste apocrife. De asemenea, Acrostihul sibilin a trezit interesul și Sfântul Ierarh Dosoftei, care l-a tradus din limba latină în limba română.
Se spune că prin anul 1922, misionarul creștin indian Sadhu Sundar Singh (1889 - 1929 ?) ar fi vizitat Bucureștiul, făcând cu această ocazie o serie de profeții despre viitorul spiritual de excepție al acestei metropole. Așa-zisele profeții sunt foarte măgulitoare, în ele zugrăvindu-se în mod amănunțit un București privilegiat, pe care misticul indian îl identifică cu Noul Ierusalim [9]. În realitate, așa-zisele viziuni sunt o însăilare de fraze dezlânate, fantasmagorice și cu un pronunțat caracter ocult. Dactilografiate mai mult sau mai puțin clandestin și puse în circulație, textele au devenit foarte populare pe timpul comunismului, probabil cu știrea și voia securitătii, ele convenind regimului autarhic de dinainte de anul 1989, deoarece descurajau emigrarea.
Or, după cum se cunoaște, capitala actuală a României nu are legitimitate divină și laică, căci a fost impusă politic după anul 1538 de Înalta Poartă pentru că era mai ușor de controlat. Spre deosebire de Târgoviște, relieful nu o protejează suficient de bine și astfel putea fi mai vulnerabilă în cazul unui atac militar otoman. Cu alte cuvinte, Bucureștiul este un accident al istoriei, necorectat încă de istorie. Creștinismul lui Sundar Singh este unul personal și foarte îndoielnic. Era un adept al lui Emmanuel Swedenborg [10] ale cărui idei le-a preluat și le-a îmbogățit cu opinii personale. De pildă, lăsă să se înțeleagă că toți oamenii vor fi mântiuiți, indiferent că-l primesc pe Hristos sau nu. De fapt, Sundar Singh va rămâne un hindus universalist, care credea și el în valabilitarea tuturor religiilor.
După anul 1989 au apărut și alți clarvăzători hinduși care au făcut profeții măgulitoare despre România, unele dintre ele referitoare la Noul Ierusalim.

Cunoașterea revelată și cea rațională


Toate aceste enormități puteau fi evitate dacă s-ar fi ținut seama de faptul că profețiile se fac prin descoperire divină, dar și prin raționament (înțelepciune), conform cu cele afirmate de Sfântul Apostol Pavel: "Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi [...]" [11]. Așadar, planul lui Dumnezeu, deși nevăzut, este inteligibil și poate fi înțeles cu mintea, printr-o adâncă și înțeleaptă pătrundere în fluxului evenimentelor. Un analist remarcabil, care a făcut predicții exacte bazate exclusiv pe raționament a fost ziaristul Pamfil Șeicaru [12]. Aproape toate evenimentele majore mondiale anticipate de el au avut într-adevăr loc. Bunăoară, a prezis că, în fața pericolului nazist, garanțiile oferite țării noastre de către marile puteri europene democrtice nu vor putea fi onorate, ceea ce, de fapt, s-a și întâmplat. În cazul Bucureștiului, niciun raționament nu ne îndreptățește să credem că "profeția" lui Sundar Singh ar avea consistență. Conform revelației Apostolului Ioan, Noul Ierusalim va fi un oraș gigant, ce va ocupa o suprafață de aproximativ 4 949 735 km2 [13]. Pentru comparație, oferim câteva repere: Imperiul Roman, în anul 117 d. Hr., se întindea pe o suprafață de 4 900 000 km2, iar, în ziua de azi, cele 27 de state ale Uniunii Europene măsoară împreună 4 324 782 km2 . Așadar, orașul sfânt va fi tot atât de întins ca un continent ( probabil un pământ nou ieșit din ocean). Practic va fi un continent! Or, la ora actuală, Bucureștiul se întinde pe o suprafață de numai 228 km pătrați. Ne întrebăm: când și cum va reuși să crească de la 228 km2 până la 4 949 735 km2 ? Mai degrabă, nu putem afirma că știm unde se va realiza profeția Apostolului Ioan, dar putem spune că, de va fi în Europa ( puțin probabil!), în niciun caz nu se va limita strict la București.
_______________________________________________
1. Apocalipsa 21.2;
2. Mircea Eliade, Eseuri, Ed. Științifică, București 1991;
3. Apocalipsa 21.2;
4. Vezi Nikolai Alexandrovici Berdiaev, apud Lucian Blaga;
5. Sfântul Gebra Maskal Lalibela, începutul secolului al XIII_lea, a fost împărat al Etiopiei, făcând parte din Biserica ortodoxa Etiopiana (precalcedoniană), care l-a și canonizat;
6. Apud Mircea Eliade, Istoria credințelor si ideilor religioase, Editura Stiințifică și encilopedică, București 1986;
7. John Smith (1580 - 1631), militar, căpitan de vas, aventurier, pirat, colonist al Lumii Noi si scriitor. A fost înnobilat de către Sigismund Bathory pentru faptul că a luat parte la campania împotriva lui Mihai Viteazul. Ulterior a intrat în slujba domnului Țării Româneaști, Radu Șerban. Autor al cărții: "O povestirea adevărată a întâmplărilor și a celor petrecute în Virginia", best-seller publicat la Londra, în anul 1603, considerată a fi prima carte a literaturii americane. Vezi Leon Levițchi și Tudor Dorin, "Antologie de poezie americană de la începuturi până azi", Ed. Minerva, București 1977. Pentru a ispiti pe compatrioții săi sa părăsească Anglia și să meargă in Virginia, unde era guvernator, a desfășurat cu mult talent o campanie publicitara deșănțată, zugrăvind în culori fantastice colonia: "În lumea nouă un om nu trebuie să muncească decât trei zile din șapte pentru a duce o viață îmbelșugată. Grânele și vița de vie rodesc mai bogat decât în Anglia, este un pescar foarte prost acela care nu poate scoate decât două sute sau trei sute de bucăți de cod oe zi din apele Noii Anglii";
8. Sibilele erau preotese ale zeului Apollo, numarul lor a variind de-a lungul vremurii. În literatura creștina apocrifă, sibilele figurează ca profetese care au prevestit multe lucruri cu privire la fecioara Maria și la venirea lui Mesia. Motivul sibilelor îl găsim atât în Orotodoxie, cât și în catolicism. În iconografia creștina, sibilele au pătruns, probabil, prin intermediul literaturii creștine apocrife începând să fie zugrăvite în biserici încă de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În biserica Mănăstirii Vatra Moldoviței, "impărăteasa Sivila" este zugrăvită alături de filozofii greci păgâni Platon și Aristotel, având pe cap o coroană, de sub care cade un val alb împodobit cu dungi colorate. Spre marea dezamăgire generală, cărțile sibiliene au fost dovedite că ar conține texte din categoria "vaticinium ex eventu", izvorâte din pietatea Evului Mediu.
9. "România va trece prin multe faze de transformări fundamentale, devenind în final, grație spiritualizării exemplare, un veritabil focar spiritual, ce va putea fi comparat cu miticul Nou Canaan, iar Bucurestiul se va transforma într-un centru esențial al acestui focar. Aceasta capitală va deveni polului spiritual al planetei și va fi aproape în întregime reconstruită, rămânând în cele din urma o aranjare de construcții, în forma inelară, având 7 km în diametru. El va fi considerat de toate popoarele drept un veritabil Nou Ierusalim pamântesc [...] Acest Centru Divin Suprem va putea avea două milioane de suflete. Lucrare va fi executată în 10 ani, căci deși Centrul Divin va fi terminat în 5 ani, amenajarea împrejurimilor acestuia va mai dura încă 5 ani. În jurul orașului se vor afla grădini cu pământ fertil de cea mai bună calitate în care, pe lângă legume felurite, vor rodi și feluriți pomi fructiferi, pentru ca nimic să nu lipsească locuitorilor săi".
10. Emanuel Swedenborg (1688 - 1772) Om de știință, filosof, mistic creștin și teolog suedez. Lucrarea sa "De Nova Hierosolyma et Eius Doctrina Coelesti" (Despre Noul Ierusalim și învățătura cerească a sa) a avut o mare înrâurire asupra unor personalități precum: William Blake, Elizabeth Barrett Browning, August Strindberg, Ralph Waldo Emerson, Charles Baudelaire, Adam Mickiewicz , Balzac , William Butler Yeats , Sheridan Le Fanu, Jorge Luis Borges, Carl Jung, Helen Keller etc.;
11. Romani, 1, 20;
12. Pamfil Șeicaru (1894, Buzău — 1980, München, Germania). Ziarist analist și publicist român. Director al ziarului Bucovina, apoi fondatorul cotidianului "Curentul". Lucrări principale: "Istoria partidelor politice în România", (1959), "Die Donau - Fluss der Fünf Meere. Ein Europäisches Problem im Lichte der rumänisch-sowietischen Kontroversen" (1975), "Adevăruri care trebuie amintite" (1980). Previziunile sale uimesc prin precizie.
13. O latură va măsura 12 000 de stadii. Or, cum stadiul grecesc avea o valoare cuprinsă între 177,6 m și 192,3 m, iar cel roman de 185 m, aria măsurata în km2 cunoaște și ea variații. În general, se consideră că cetatea va avea la baza o suprafață de 4 978 400 km2, luându-se stadiul roman ca unitate de măsură.
avatar
G.S.
intermediar I
intermediar I

masculin Numarul mesajelor : 66
Data de inscriere : 20/04/2009

Vezi profilul utilizatorului http://gavriilstiharul1.wordpress.com/

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum